Am găsit, iată, datorită cuiva care a recomandat altcuiva, acest pictor cu origini rusești; de aici elementul zoomorf care prevalează peste cel uman, de aici păsările – adică exilul, probabil, nu știu, presupun, cred că. Se numește Ilya Zomb. Și își are atelierul și cariera la New York.
Fain mi se pare că la el nu-i nimic întâmplător. Cum scria persoana căreia i-a fost recomandat și la care l-am văzut și eu: parcă-i sur(realism) dar cu un simț al umorului dezvoltat și pe lângă asta un pictor deloc rău.
Totul la el cântărește. Fiecare element ajută la o balansare universală, așa cum e și normal să fie în lume. Pictura lui e academică nu doar stilistic, ci și ideatic.
Are ceva din toate și totuși e unic. Întrevezi parcă nature mort-urile olandeze, îndestulate de vânat și roduri ale pământului, dar nelipsite de rol, precum cadavrele sfârtecate a lui Vesalius. Vezi niște compoziții a la Magritte dar lipsite de pecetea centrată pe autor și totuși cu semnătura evidentă a autorului cestălalt.
Omul acesta satirizează și glumește cu orice și are toate mecanismele la îndemână (e clar, trăiește cu un pekinez).
La o căutare în afara Facebook-ului, însă, dau peste o pagină (caldwylsnyder.com) care îmi oferă și o scurtă biografie (critică) a autorului pe lângă alte câteva imagini cu lucrări cu care încă nu dădusem ochii. Iată ce scrie în biografia de acolo:
In the paintings of Russian-born artist Ilya Zomb, images of ballerinas, elephants, and gigantic fruits appear as if out of a dream, but the artist says it’s the everyday life in New York,where he lives, that inspires his flights of fancy.
Occupying the shadowy space „between the possible and impossible, the real and unreal,” Ilya Zomb’s brilliantly conceived, chimerical paintings lie at the elusive intersection of reality and pure fantasy. They are reminiscent of such diverse masters as Botticelli, Degas, and Magritte – but perhaps one of the most intriguing aspects of this Russian artist’s work is that, despite myriad tempting comparisons, it remains curiously unique.
Zomb’s images can be incredibly theatrical, recalling the dream sequences often found in productions of dance, or the nature-defying feats of circus performers. At other times the scenes have a mythical, literary feel, and we can easily imagine them as sumptuous illustrations for a lost book of parables penned by the likes of Scheherazade. An intensely perceptive artist, Zomb never fails to account for the contradictory emotions provoked by the uncertainty of reality. His works are dynamic with an air of celebration, of a spectacular and opulent grand finale, while other pieces of his are poignant and meditative as a still pool.
Like all great spinners of tales, Zomb is a superb sorcerer. He continually manipulates our most basic expectations by altering proportion, hinting at hidden allegory, and manifesting, through careful realism, scenes that barely perch on the possible. Entreating viewers to „look at my paintings as you would travel to some exotic country and stare in amazement at the strange new world,” Zomb deftly conjures a vision where man-sized fruit is perpetually ripe; where beasts and storms, purged of their minatory natures, are harbingers of peace and beauty. His dreamy, enchanting work allows for the kind of utopic harmony that is all but nonexistent in the realm of the brutally real. And his stirring messages, while rooted in an exploration of the ancient human longing to control circumstance and environment, bear relevance to the most contemporary of concerns.
Iar descoperirea impresionantă pentru mine a fost, tot pe acest site, să văd că studiile acesta și le-a făcut la Odessa:
Education
1975–79 BFA, Odessa State Art College, USSR.
1971–75 Odessa Art School, USSR.
Un, așa-zis, Icar rusesc care și-a lipit aripile la Odessa pentru a zbura peste ocean.
Brooks Franz 